User Registration

or Cancel
Ora: 1:22

Proiect spre consultare: Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret în raionul Anenii Noi în perioada 2017-2020

Propuneri pe marginea proiectului de decizie: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE A SECTORULUI DE TINERET ÎN RAIONUL ANENII NOI ÎN PERIOADA 2017-2020

 

INTRODUCERE

 

Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret în raionul Anenii Noi în perioada 2017-2020 (în continuareStrategie) derivă din contextul reformelor inițiate în Strategia națională pentru tineret pe anii 2009-2013 și acțiunile lansate în documentele sectoriale ce sunt parte a Strategiei nionale de dezvoltare Moldova 2020”, din prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 şi se ghidează de principiile,obiectivele şi domeniile menţionate în RezoluţiaConsiliului Uniunii Europene din  27 noiembrie2009 privind cadrul rnnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018). Strategia trasează direcţiile prioritare de dezvoltare a sectorului de tineret în raionul Anenii Noi pentru următorii 3ani.

 

Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret în raionul Anenii Noi în perioada 2017-2020 prevede implicarea directă a tinerilor, a lucrătorilor, a organizaţiilor de tineret şi a altor actori de imediată tangenţă în viaţa politică,economică, socială şi culturală a raionului, crearea condițiilor adecvate pentru a le asigura tinerilor oportunități egale: accesul la informare și servicii de calitate în educație, sănătate și petrecerea timpului liber. Aceasta le va permite tinerilor să-și dezvolte cunoștințele și competențele în vederea integrării depline, implicării active în toate aspectele vieții. Dezvoltarea sectorului de tineret, precum și a structurilor de tineret și a organizațiilor/instituțiilor ce oferă programe și servicii acestora trebuie să devină o prioritate a administrației raionului,care urmează să adopte şi să implementeze politici efective ce vizează toate categoriile de tineri. Totodată, este importantă cooperarea intersectorială cu ministerele de resort, autoritățile publice de nivel raional și local şi societatea civilă pentru a soluţiona problemele existente şi pentru a îmbunătăţi situaţia tinerilor.

 

În acest context, se conturează necesitatea urgentă de a dezvolta  instrumente şi mecanisme instituţionale care ar determina creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii şi ar stimula, prin intermediul structurilor locale de tineret, activismul civic. Mai mult ca niciodată, tinerii din grupurile cu oportunităţi reduse trebuie să fie activ implicaţi, împreună cu semenii lor, în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile şi în activităţile din comunitate. 

 

În contextul prezentei Strategii sînt vizaţi următorii beneficiari:

1)        toți tinerii conform vîrstei prevăzute de Legea cu privire la tineret, inclusiv cei cu oportunități reduse;

2)        familiile tinere;

3)        specialiștii şi lucrătorii de tineret;

4)        instituțiile publice centrale și locale care lucrează cu tinerii;

5)        organizațiile neguvernamentale de tineret;

6)        centrele de tineri și centrele comunitare multifuncționale care oferă servicii tinerilor;

7)        centrele de sănătate prietenoase tinerilor;

8)        consiliile locale ale tinerilor și consiliul raional al tinerilor;

9)        tinerii și asociațiile de tineret din diasporă etc.

 

Principiile de bază ale prezentei Strategii sînt următoarele:

1)   egalitatea în drepturi – fiecare tânăr  are drepturi egale la oportunităţi la accesarea informaţiei de ordin public, la dezvoltarea personală, studii, la angajarea în cîmpul muncii conform calificării, la adoptarea propriilor decizii,  la exprimarea propriilor opinii, la accesarea variatelor servicii, inclusiv a celor de sănătate etc.;

2)   nediscriminarea şi egalitatea de şanse – tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tinerilor în baza criteriului de rasă, etnie, sex, gender, opinie, dezabilitate, origine socială, apartenenţă religioasă și a altor criterii similare;

3)   participarea – implicarea coordonată a tinerilor, a autorităţilor administrației publice şi societăţii civile în procesul decizional de soluţionare a problemelor din sectorul de tineret;

4)   autonomia structurilor de tineret – structurile de tineret sînt autonome în procesele decizionale şi practicile dezvoltate;

5)   cooperarea intersectorială – sprijinirea şi dezvoltarea activităților pentru tineret reprezintă acţiunile intersectoriale, a căror realizare presupune implicarea tuturor instituţiilor de stat şi a societăţii civile cu obiective similare pe segmentul de tineret;

6)   parteneriatul – colaborarea şi acţiunile de coordonare între tineri, instituţiile de stat, mediul academic şi societatea civilă prin stabilirea de parteneriate constructive şi efective;

7)   imparţialitatea – toţi actorii implicaţi în implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei sînt trataţi în mod egal şi imparţial;

8)   transparenţa – instituţiile implementatoare a Strategiei au un grad sporit de deschidere faţă de beneficiari şi publicul larg, furnizînd informații privind procesul de luare a deciziilor, de implementare și rezultatele acestora.

Implementarea Strategiei va consolida sectorul de tineret, va majora impactul acestuia în viața socială a țării, ceea ce va contribui la dezvoltarea educației, culturii, la crearea locurilor de muncă și la creșterea calității vieții tinerilor.

 

SITUAȚIA GENERALĂ A TINERILOR

DIN RAIONUL ANENII NOI

 

Cifre și realități

Populația totală a raionului Anenii Noi constituia la 1 ianuarie 2017 a constituit 83,4 mii de locuitori. 29151 de locuitori ai raionului sunt tineri sau 34,9% – conform datelor anului 2016. În conformitate cu Legea cu privire la tineret, tinerii reprezintă persoanele cu vîrsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani.

 

În funcţie de mediile de reşedinţă, structura populaţiei tinere pe grupe de vîrstă relevă o preponderenţă a tinerilor în mediul rural - 26439 (90,69%).

 

Tinerii reprezintă o categorie de populație foarte dinamică, fiind  implicaţi atît în migrația internă (rural-urban, orașe mici-orașe mari), cât  și în migrația externă. În Republica Moldova nu există mecanisme clare privind înregistrarea mobilității interne a populației, iar o bună parte din tineri locuiesc în mediul urban, avînd viză de reședință în mediul rural.

 

Timpul liber

Timpul liber pentru tineri, dar mai ales modul de petrecere a acestuia, reprezintă o problemă stringentă. Oferta de servicii și facilități destinate timpului liber este, pe de o parte, redusă și puțin diversificată în mediul rural și, pe de altă parte, costisitoare pentru cei din mediul urban. Totodată, provocările pentru tineri sînt foarte mari, în condițiile în care instituția familiei este afectată de migrația părinților, divorțuri, iar controlul social din partea comunității s-a diminuat semnificativ. Astfel, în rîndul tinerilor  sînt răspîndite comportamente riscante: abuzul de alcool, consumul de droguri, relații sexuale neprotejate la vîrste fragede, comiterea infracțiunilor etc. Efectele negative ale acestor comportamente antisociale produc un impact de durată  atît la nivel personal, cât  și al societății în general. În era tehnologiilor informaționale, accesul la aceste resurse reprezintă o prioritate pentru tineri. Au computer acasă 84% din tinerii cu vîrsta de 18-29 de ani, iar 82% din aceștia  au acces la internet. Șase din zece tineri au declarat că internetul este una dintre cele mai importante surse de informare pentru ei.

 

Serviciile pentru tineri

În raionul Anenii Noi funcționează un centru raional de tineret, un centru de tineret la Varnița și un club al tinerilor la Mereni. În curs de înființare este un centru de tineret rwgional în s. Speia.

 

Probleme identificate de tineri

Gradul scăzut de implicare și participare a tinerilor reprezintă o problemă semnificativă. Această categorie de tineri pasivi este supusă riscului de eșec pe piața muncii, șomajului, excluziunii sociale și migrației.

 

Accesul inegal la oportunități accentuează factorul discriminării tinerilor, fiind invocate societatea coruptă, accesul scăzut la serviciile sociale, excluziune financiară, sănătate precară.

 

Informarea tinerilor este percepută de ei ca o premisă-cheie pentru facilitarea accesului lor la oportunități civice și sociale. În ciuda existenței mai multor structuri, canale și rețele de informare, un număr important de tineri din raioanele țării au invocat lipsa accesului la informație pentru a participa la viața democratică. Lipsa de încredere în instituțiile de stat și în partidele politice sînt invocate de tineri drept două motive esențiale ale apatiei și gradului scăzut de participare la viața politică și socială. În acest context, rolul lucrătorului de tineret este subestimat de către stat, fapt care, conform constatărilor, diminuează posibilitatea acestuia de a realiza activități sociale, de a organiza educaţia extrașcolară și participarea tinerilor la acţiuni de voluntariat. De aici rezultă necesitatea punerii în discuție a căilor prin care munca acestora ar putea contribui la realizarea direcțiilor prioritare urmărite, precum și a asigurarea instruirii specifice lucrătorului de tineret.

 

Cele mai stringente probleme care îi vizează în mod direct au fost  identificate şi formulate de către tineri, după cum urmează:

1)   gradul scăzut de participare şi indiferenţa tinerilor;

2)   situația economică precară;

3)   accesul limitat la educație și instruire;

4)   parteneriatele slab dezvoltate dintre tineri și instituțiile publice;

5)   migrația sporită a tinerilor;

6)   societatea coruptă;

7)   pasivitatea ONG-urilor;

8)   politici de stat ineficiente;

9)   capacități instituționale şi financiare insuficiente în domeniul tineretului;

10)    discriminarea tinerilor;

11)    nivelul scăzut de informare a tinerilor;

12)    implicarea redusă a tinerilor la viața politică și socioeconomică;

13)    conflictele sociale care afectează tinerii;

14)    politicile educaționale ineficiente;

15)    instabilitatea politică;

16)    accesul limitat al tinerilor la programe socioculturale;

17)    pregătirea vocațională ineficientă.

 

Se impune desfăşurarea unui dialog social și dezvoltarea parteneriatelor dintre autoritățile publice locale și partenerii locali, asigurarea pe deplin a drepturilor omului şi încurajarea angajării lor în această direcţie, facilitarea accesului tinerilor la servicii de informare şi consiliere, la educaţie, formare profesională şi la piaţa muncii, mai ales prin promovarea şi recunoaşterea educaţiei/învăţării nonformale. Adoptînd o abordare intersectorială, prioritizarea urmăreşte să capaciteze tinerii ca răspuns la provocările actuale. Pe baza unei analize recente a Consiliului raional al inerilor,  au fost identificate cele mai importante provocări: educaţia, participarea, angajarea, incluziunea socială şi sănătatea.

 

 

 

SCOPUL, PRIORITĂȚILE, OBIECTIVELE GENERALE

ȘI SPECIFICE ALE STRATEGIEI

 

Scopul

Scopul Strategiei este de a dezvolta şi de a consolida sectorul de tineret în raionul Anenii Noi pe parcursul următorilor 3 ani, contribuind astfel la crearea unui mediu adecvat pentru a asigura evoluţia fiecărui tânăr  în plan personal şi profesional, inclusiv a celor din grupurile cu posibilităţi reduse.

 

Obiectivele generale

Pentru atingerea scopului propus au fost definite patru obiective generale:

1)   creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative;

2)   contribuirea la formarea cunoștințelor, abilităților, deprinderilor, atitudinilor și comportamentelor necesare pentru integrarea cât  mai reușită a tinerilor în societate, inclusiv a celor din grupul cu oportunităţi reduse;

3)   dezvoltarea oportunităților antreprenoriale și de angajare în rîndul tinerilor, în special al celor cu oportunități reduse;

4)   dezvoltarea infrastructurii sectorului de tineret și a mecanismelor de suport în asigurarea calității lucrului de tineret. 

 

Viziunea strategică

Sectorul de tineret este consolidat și recunoscut ca un domeniu important în dezvoltarea şi prosperarea Republicii Moldova, prin intermediul căruia se asigură valorificarea potenţialului maxim al tuturor tinerilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii lor.

 

Priorități strategice. Obiective și rezultate așteptate

În scopul atingerii viziunii strategice propuse, au fost identificate patru direcţii prioritare de intervenţie:

PRIORITATEA I. Participarea tinerilor

PRIORITATEA II. Serviciile pentru tineri

PRIORITATEA III. Oportunităţile economice pentru tineri

PRIORITATEA IV. Consolidarea sectorului de tineret.

Pentru fiecare prioritate strategică a fost efectuată analiza situaţiei existente şi argumentarea necesităţii respectivei priorităţi. În cadrul fiecărei priorităţi strategice au fost identificate şi formulate mai multe subpriorităţi care contribuie la realizarea per ansamblu a priorităţii propriu-zise. La rândul său, fiecare subprioritate, prin prisma obiectivului specific stabilit, trebuie să fie atinsă în conformitate cu rezultatele în baza cărora sînt formulate activitățile care se vor regăsi în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei, care va fi adoptat uterior de consiliul raional Anenii Noi.

 

 

 

PRIORITATEA I. Participarea tinerilor

Participarea tinerilor în toate sferele vieţii este caracteristică unei societăţi bazate pe valori precum democraţia, toleranţa şi prosperitatea. Doar prin participare şi implicare activă tinerii pot deveni parte a proceselor ce se produc în societate, dezvoltîndu-se ca cetăţeni responsabili şi capabili să facă faţă provocărilor vieţii. Republica Moldova garantează şi stimulează diverse forme de participare a tinerilor prin dezvoltarea unui cadru de politici publice pentru sectorul de tineret şi promovarea instrumentelor şi mecanismelor necesare implementării acestora.

 

Pe parcursul ultimilor ani a fost promovată crearea şi funcţionarea sistemului de co-management la toate nivelurile, bazat pe principiul de paritate. Acesta presupune reprezentarea egală a autorităţilor administraţiei publice şi a asociaţiilor de tineret în diferite organe comune de activitate. Astfel, în anul 2011 la nivel central a fost creată o structură consultativă – Comisia guvernamentală pentru politicile de tineret pe bază de paritate între reprezentanţii Guvernului şi ai sectorului neguvernamental de tineret.

 

Prin intermediul Consiliului Naţional pentru Participare, în calitate de organ consultativ, şi prin intermediul Grupului de lucru Politici Sociale, Educaţie şi Sănătate, organizaţiile de tineret au posibilitatea să participe la procesul de luare a deciziilor.

 

Odată cu adoptarea Legii voluntariatului în 2010, s-a înregistrat un nivel mai înalt de conştientizare a importanţei participării şi implicării directe a tinerilor în rezolvarea problemelor comunităţii în care locuiesc şi a societăţii în ansamblu. Totodată, pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei legi este necesară fortificarea mecanismului de implementare a activităţii de voluntariat în rîndul tinerilor.

 

În calitate de forme de participare şi reprezentare a tinerilor la nivel local există organizaţii neguvernamentale de tineret şi structuri de co-management, precum: centrele de tineret, consiliile locale ale tinerilor (Consiliul local al tinerilor), reţeaua presei tinerilor, reţeaua educatorilor „De la egal la egal” în domeniul HIV/SIDA şi alte grupuri de iniţiativă locale. Misiunea acestora este de a asigura participarea activă a tinerilor la viaţa locală şi regională, în special în procesul de luare a deciziilor care îi vizează.

 

Astăzi prezenţa la nivel local a structurilor de co-management nu denotă nemijlocit implicarea maximă a tinerilor, astfel gradul de participare a tinerilor în raion fiind cotat la 11%.

 

 Se conturează necesitatea dezvoltării urgente a instrumentelor şi mecanismelor instituţionale care ar conduce la creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii şi stimularea activismului civic prin intermediul structurilor locale de tineret. Mai mult ca niciodată, tinerii din grupurile cu oportunităţi reduse trebuie să fie activ implicaţi, împreună cu semenii lor, la procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile şi la viaţa activă din comunitate.  

 

Participarea tinerilor la viaţa politică este considerată foarte importantă de către 53,3% de tineri şi deloc importantă de doar 1,5%. Cu toate acestea, doar 47,9% din tineri consideră că se implică activ în viaţa politică a ţării, preponderent prin participare la vot, implicare la elaborarea politicilor de tineret şi la luarea deciziilor la nivel de comunitate. Totodată, conform celor mai recente consultări directe cu tinerii la diferite niveluri, se conturează tot mai mult dorinţa acestora de a-şi exercita dreptul la vot începînd cu vîrsta de 16 ani. În rezultat, factorii de decizie examinează posibilitatea de a respecta voinţa tinerilor şi de a racorda baza normativă naţională la prerogativele şi tendinţele europene în domeniu.

 

Activismul civic este calificat de către tineri ca fiind important şi necesar pentru soluţionarea celor mai stringente probleme ale societăţii. Astfel, participarea tinerilor la viaţa civică se manifestă prin: acţiuni de voluntariat (61,1%), organizarea acţiunilor culturale la nivel de comunitate (53%), colectarea de fonduri şi scriere de proiecte (41,3%) şi acţiuni de salubrizare a comunităţii (37%). Aceste acţiuni au loc în mare parte prin asocierea tinerilor în diverse structuri locale, iar lipsa acestora în unele localităţi ale ţării împiedică asigurarea acestui drept, în special celor cu oportunităţi reduse.

 

Informarea tinerilor are un rol fundamental în procesul de participare a acestora nu doar în calitate de consumatori de informaţii, ci şi de producători ai informaţiei de calitate. Cele mai importante surse de informare pentru tineri sînt televiziunea (79,8%), internetul (78,6%) şi ziarele (26,5%). Însă cea mai mare încredere în sursele de informare tinerii o au în internet (36,4%), televiziune (24,7%) şi familie (15,1%). Astfel, ziarele, radioul, consiliile locale ale tinerilor, bibliotecile şi prietenii ramîn pe ultimul loc. Odată cu accesul sporit al tinerilor la internet, apare necesitatea diminuării riscurilor specifice mediului on-line, inclusiv în rîndul adolescenţilor. Prin urmare, se impune atît dezvoltarea unui mecanism instituţional ce ar asigura protecţia şi securitatea în internet a tinerilor şi adolescenţilor, cât  şi diversificarea surselor de informare în rîndul tinerilor, împreună cu resursele electronice deja existente.

 

În prezent se simte o lipsă evidentă de date calitative şi cantitative actualizate privind participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor, activismul civic şi mobilitatea tinerilor. Puţinele studii existente în acest domeniu nu vizează aproape deloc grupurile de tineri cu oportunităţi reduse, fapt ce demonstrează că gradul de implicare a acestor categorii de tineri este limitat. Se solicită din partea instituţiilor responsabile şi a mediului academic naţional să pună accent pe realizarea de studii calitative şi cantitative actualizate în domeniu, însoţite obligatoriu de o analiză a gradului de implicare a tinerilor din grupurile cu oportunităţi reduse. Măsurile practice de stimulare a participării tinerilor  pot fi adoptate doar în baza unei documentări complete a situaţiei actuale a acestora.

 

Prima prioritate strategică conturează acţiuni concrete ca răspuns la problematicile identificate pe segmentul participării şi implicării active a tinerilor, inclusiv a celor din grupurile cu oportunităţi reduse.

 

Astfel, au fost identificate 5 subpriorităţi bine definite pentru o ulterioară implementare: promovarea participării tinerilor la procesul de luare a deciziilor, promovarea activismului civic, consolidarea structurilor locale de tineret, consolidarea şi promovarea mobilităţii tinerilor şi sporirea gradului de informare a acestora.    

 

Obiectivul general 1. Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesul de consolidare a democrației participative

 

Subprioritatea 1.1. Cadrul legal de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor

 

Obiectivul specific 1.1. Perfecționarea, pînă la finele anului 2017, a cadrului legal prin aprobarea a minimum 6 acte normative ce ar asigura participarea tinerilor, inclusiv a celor cu oportunități reduse, în toate procesele decizionale.

 

Rezultatele aşteptate

1.1.1.      Cadru normativ cu prevederi ce permit şi stimulează participarea activă și în mod egal a tuturor tinerilor în procesul decizional creat.

1.1.2.      Tineri implicaţi, pînă la sfîrşitul anului 2020, de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea în procesul decizional, avînd la bază structuri consultative de tineret.

1.1.3.      Tineri implicaţi  în procesul de luare a deciziilor la nivel local de către cel puţin 50% din autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi.

1.1.4.       Consultări sistematice privind politicile publice ce-i vizează oferite tinerilor de către autorităţile administraţiei publice.

 

Subprioritatea 1.2. Activismul civic al tinerilor

 

Obiectivul specific 1.2. Sporirea, pînă la finele anului 2020, cu cel puțin 60% a nivelului de activism civic al tinerilor din raion, inclusiv în rîndul tinerilor cu oportunități reduse

 

Rezultatele aşteptate

1.2.1.      Cel puţin 20% din tineri asociați și activ implicați în structuri formale și neformale.

1.2.2.      Activitate de voluntariat consolidată printr-o infrastructură dezvoltată, accesibilă tuturor tinerilor şi funcţională, recunoscută la nivel formal şi practic.

1.2.3.       Gradul de participare a tinerilor, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de inițiativă și a lucrătorilor de tineret la realizarea politicilor de tineret crescut.

 

Subprioritatea 1.3. Consiliile locale ale tinerilor

 

Obiectivul specific 1.3. Consolidarea, pînă în anul 2020, a consiliilor  locale ale tinerilor  prin sporirea cu 20% a numărului de tineri implicați în cel puțin 50% din unitățile teritorial-administrative de nivelul I.

 

Rezultatele aşteptate

1.3.1.      Consiliile locale ale tinerilor ce activează în baza unui mecanism de reglementare și bună guvernare, avînd la bază un parteneriat consolidat cu autorităţile administraţiei publice locale.

1.3.2.      Pînă la finele anului 2017, rețeaua raională a consiliilor locale ale tinerilor funcţionale în 50% din localitățile raionului.

1.3.3.      Consilii locale ale tinerilor ce dispun de instrumente de asigurare a durabilității financiare, inclusiv din partea raionului.

1.3.4.      Cel puţin 20% din tinerii cu vîrsta între 14 şi 19 ani, inclusiv cei cu oportunități reduse, implicați în activitatea consiliilor locale ale tinerilor.

 

Subprioritatea 1.4. Informarea tinerilor

 

Obiectivul specific 1.4. Diversificarea metodelor și sporirea cu 80%, pînă la finele anului 2020, a accesului la informație a tinerilor, cu asigurarea securității în mediul on-line a acestora.

 

Rezultatele aşteptate

1.4.1.      Pînă la finele anului 2020, accesul la informație corectă și sigură asigurat pentru cel puţin 50% din tineri.     

1.4.2.      Pînă la finele finele 2020, cel puţin 50% din tineri sînt conștienți de riscurile mediului on-line.

 

Subprioritatea 1.5. Cooperarea internațională

 

Obiectivul specific 1.5. Consolidarea parteneriatelor cu structurile de tineret ale organizatiilor internaționale

 

Rezultatele aşteptate

1.5.1.      Prezenţă a organizațiilor de tineret/grupurilor informale de tineret din raion în structurile europene de tineret încurajată și sporită.

1.5.2.      Colaborare extinsă și numărul de evenimente desfășurate anual în comun cu organizațiile internaționale și structurile de tineret din alte state.

 

PRIORITATEA II. Serviciile pentru tineri

Serviciile pentru tineri, eficient planificate și racordate la necesitățile lor, sînt importante pentru mai multe țări din lume la promovarea politicilor de tineret, pentru integrarea cât  mai reușită a tinerilor în societate în perioada de tranziție „tânăr -adult”. Mobilitatea prestatorilor de servicii pentru tineri este și va rămîne cea mai esenţială plusvaloare în politica de tineret a unui stat. Acest factor permite urmărirea și punerea în valoare a intereselor și necesităților tinerilor, care sînt în schimbare continuă, ca urmare a unei evoluții accelerate la nivel global, a progresului tehnico-științific, a reformelor în administrare etc.

 

Prestatorii de servicii pentru tineri joacă un rol foarte important și în domeniul educației. Un sistem educațional formal nu este capabil să cuprindă toate necesitățile tinerilor legate de planificarea carierei, abilitarea cu capacități pentru o integrare mai competitivă pe piața muncii, aplicarea noilor tehnologii de informare şi comunicaţii, inclusiv oferirea unor oportunități pentru petrecerea timpului liber și agrement, lipsite de violență și diminuînd consumul tradiţional de alcool, tutun și droguri.   În domeniul educației, deși la un nivel nonformal, serviciile pentru sectorul de tineret contribuie la promovarea unui mod de viață sănătos, ajutînd în acest fel școala și familia şi contribuind, totodată, la formarea unor tineri mai responsabili pentru sănătatea și cariera lor.

 

Prestatorii de servicii pentru tineri reprezintă, în mod direct, barometrul necesităților tinerilor. Aceasta se datorează faptului că tinerii, atunci cînd solicită și beneficiază de suport din partea prestatorilor de servicii, nu sînt forțați sau obligați de nimeni să facă acest lucru. Prestatorii de servicii pentru tineri trebuie să cunoască necesitățile și interesele actuale ale tinerilor și să le ofere servicii care să fie căutate și solicitate de ei. Dezvoltarea și consolidarea sectorului serviciilor pentru tineri sînt direct proporționale cu responsabilitatea prin politica națională de tineret.

 

Un alt rol important în politica de tineret a serviciilor pentru sectorul tineret îl deține suportul pentru tinerii din localitățile dezavantajate economic și tinerii cu oportunități reduse. Prestatorii de servicii pentru tineri reprezintă cei mai indicaţi actori la nivel de comunitate, prin intermediul cărora autoritățile administraţiei publice pot realiza eficient politicile de tineret, cuprinzînd toate categoriile de tineri. Serviciile outreach (activităţi realizate în afara instituției) reprezintă o nouă abordare în activitatea prestatorilor de servicii, care oferă tinerilor suportul necesar în afara instituțiilor. Acest tip de serviciu răspunde noilor provocări și dificultăți ale autorităților de a sprijini tinerii și poate fi dezvoltat și extins prin intermediul prestatorilor de servicii.

 

Consolidarea serviciilor pentru tineret accentuează instrumentele de participare și implicare a tinerilor, inclusiv promovarea în rîndul tinerilor a activității de voluntariat. Prestatorii de servicii pentru tineri sînt structuri active în aplicarea în practică a conceptului de cetățean activ, tinerii fiind învățați să fie responsabili și să participe în procesele de luare a deciziilor.

 

Obiectivul general 2. Contribuirea la formarea cunoștințelor, abilităților, deprinderilor, atitudinilor și comportamentelor necesare pentru integrarea cât  mai reușită a tinerilor în societate, inclusiv a celor din grupul cu oportunităţi reduse

 

Subprioritatea 2.1. Prestatorii de servicii prietenoase tinerilor

 

Obiectivul specific 2.1.Asigurarea calității și eficienței serviciilor oferite tinerilor, astfel încât , pînă la finele anului 2020, acestea să fie accesibile pentru cel puțin 70% din tineri.

 

Rezultatele aşteptate:

2.1.1.      Pînă la finele anului 2017, Consiliul raional Anenii Noi, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, va asigura dotarea cu echipament a trei centre regionale de tineret în raionul Anenii Noi

2.1.2.      Începînd cu anul 2018, servicii prietenoase tinerilor consolidate şi extinse.

2.1.3.      Angajarea, începând cu anul 2018, a personalului necesar funcționării IP ”Centrul multifuncțional de dezvoltare locală integrată” din Anenii Noi, ca centru coordonator de tineret în raion.

 

Subprioritatea 2.2. Servicii prietenoase tinerilor din afara instituțiilor (outreach)

 

Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea serviciilor outreach prin elaborarea cadrului metodologic și formarea continuă a prestatorilor.

 

Rezultatele aşteptate

2.2.1.      Începînd cu anul 2017, oportunităţi de iniţiere şi de prestare tinerilor a serviciilor outreach,  inclusiv cadrul normativ local, create.

2.2.2.       Pînă la finele anului 2020, servicii outreach, acreditate conform standardelor minime de calitate, prestate tinerilor de 100% din prestatorii de servicii.

 

Subprioritatea 2.3. Servicii de promovare a modului de viață sănătos

 

Obiectivul specific 2.3. Intensificarea măsurilor de promovare a modului de viață sănătos în rîndul tinerilor, astfel încât, pînă în anul 2020,cel puțin 80% din numărul total de tineri să beneficieze de aceste măsuri

 

Rezultatele aşteptate

2.3.1.      Începînd cu anul 2017, măsuri de promovare a modului de viață sănătos în rîndul tinerilor intensificate.

2.3.2.      Începînd cu anul 2017, condiţii optime pentru organizaţiile de tineret în ceea ce priveşte monitorizarea politicilor de sănătate create.

 

 

PRIORITATEA III. Oportunităţi economice pentru tineri

Reducerea vulnerabilităţii tinerilor pe piaţa muncii reprezintă un deziderat la nivel mondial. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, rata şomajului în rîndul tinerilor la nivel global în 2013 a fost de 13,1%. Situaţia este şi mai complicată pentru categoria de tineri sub 25 de ani, în 2013 erau şomeri un sfert din tinerii cu această vîrstă din Europa. Rata șomajului în rîndul tinerilor din Republica Moldova în 2013 a constituit 8,7%, cei mai dezavantajați pe piața muncii fiind tinerii din categoria de vîrstă 15-24 de ani, rata șomajului în rîndul acestora fiind de 12,1%.

 

Potrivit Ministerului Tineretului și Sportului, patru din zece șomeri sînt tineri, astfel analiza ponderii tinerilor în rîndul tuturor şomerilor confirmă vulnerabilitatea acestora la angajare. Tinerii sînt rezervați privind oportunitățile economice actuale din Republica Moldova. Locurile de muncă existente sînt remunerate modest şi neatractive pentru tineri. Astfel, o bună parte din tineri intenţionează să plece peste hotare la studii şi/sau muncă. Tinerii care îşi doresc să activeze în Republica Moldova se orientează, de obicei, spre centrele raionale sau capitală. În mediul rural populația îmbătrîneşte, iar deficitul de forță de muncă este deja resimțit practic în toate domeniile, inclusiv în educație și sănătate. În vederea stimulării angajării tinerilor în mediul rural, au fost prevăzute anumite facilităţi pentru pedagogii, farmaciştii şi medicii care se angajează în sate: asigurarea locuinţei gratuite, o indemnizaţie unică în mărime de 30 mii de lei şi compensarea lunară a costului energiei electrice, asigurarea gratuită cu carburanţi. A existat iniţiativa materializată prin hotărîre de Guvern privind asigurarea tinerilor specialişti, indiferent de domeniul de activitate, cu locuinţe, care însă a fost suspendată din lipsa unui mecanism clar de implementare şi a dificultăţilor la nivel de autorităţi ale administraţiei publice locale în asigurarea acestor prevederi. Pentru a sigura implementarea facilităților oferite tinerilor la angajare, trebuie elaborat un sistem de implementare și identificate resursele necesare.

 

Tinerii șomeri sînt defavorizați pe piața muncii în comparație cu alte grupe de vîrstă și prin faptul că au o experiență mai redusă de muncă. Tinerii invocă necesitatea experienței de muncă la angajare ca o condiție obligatorie, iar angajatorii tot mai frecvent își manifestă nemulțumirea față de calitatea pregătirii tinerilor specialiști.

 

Orientarea profesională, instruirea şi plasarea în cîmpul muncii sînt acțiuni care se realizează prin programele de sprijin pentru tineri, realizate de către donatorii internaționali. Acest tip de intervenţie este oferit și de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru șomerii înregistrați. Totuşi se atestă un nivel redus de utilizare a acestor servicii de către tineri, fie că tinerii nu sînt informați privind beneficiile pe care ar putea să le ofere, fie că nu au încredere în aceste instituții. Doar unul din zece tineri se adresează la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru suport în angajare, iar o treime din tineri apelează la rude şi cunoștințe, aceasta fiind cea mai practicată metodă de căutare a unui loc de muncă. În același timp, tinerii consideră nepotismul și cumetrismul ca fiind una dintre principalele bariere în angajare.

 

Patru din zece tineri (39,1%) declară că au lucrat în timp ce îşi făceau studiile. Majoritatea acestora au fost angajați doar în timpul vacanţelor (51,4%) sau în timpul vacanţelor şi în timpul anului şcolar (46,1%). Cei mai mulţi tineri au activat în alte domenii decât  cele în care îşi fac studiile. Motivele care i-au determinat să se angajeze sînt diferite și, cu precădere, de ordin financiar: 1 din   4 (23,1%) a lucrat pentru a cîştiga bani proprii, 1 din 5 (18,2%) – pentru a ajuta familia şi numai 1 din 10 (8,9%) – pentru a obţine experienţă de muncă sau pentru a stabili contacte utile pentru angajare în cîmpul muncii pe viitor.

 

 Participarea tinerilor la programe de stagii constituie un factor important de formare pentru cei care nu au experiență de muncă, punîndu-le în valoare abilitățile și sporindu-le cunoștințele asemeni unui loc de muncă. Un program de training  sau internship (stagii de practică) poate oferi șanse de angajare în compania în care se desfășoară practica. Internshipul contribuie la formarea personală și profesională, precum şi la obţinerea noilor abilități și experiențe. Stagiile de practică de lungă durată nu sînt foarte răspîndite în rîndul studenților din Republica Moldova. O dovadă în acest sens este și lipsa datelor statistice privind stagiile realizate de tineri. Doar 43% din tineri au desfăşurat măcar o singură dată stagiatura/practica de producţie la un angajator ca parte a procesului de studii, iar în cele mai multe cazuri această practică este formală și nu există indicatori clari de monitorizare a calității, eficienței practicii. Iată de ce este necesară promovarea continuă și insistentă a conceptului de stagiu atît în cadrul instituţiilor de învăţămînt, cât  şi în rîndul angajatorilor ca pe o modalitate de pregătire a unui bun specialist şi, respectiv, de recrutare și păstrare a unui lucrător format și înalt calificat.

 

Uniunea Europeană depune eforturi pentru facilitarea angajării tinerilor. În acest context, instituţiile europene au adoptat conceptul de „Garanţie pentru tineret”, iar aceste activități se desfășoară începînd cu ianuarie 2014. Potrivit propunerii Comisiei Europene, „statele-membre ar trebui să se asigure că tinerii beneficiază de o ofertă de muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de practică  sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieşirea din sistemul de învăţămînt sau de la pierderea locului de muncă”. Republica Moldova ar trebui să se alinieze acestor eforturi de suport pentru încadrarea tinerilor pe piața muncii. Creşterea gradului de angajare şi diminuarea şomajului este un proces complex şi dinamic, care solicită o cooperare dintre stat şi partenerii interni şi externi privind intervenţiile de stimulare şi facilitare a angajării tinerilor în raion și în Republica Moldova în general.

 

Inițierea și dezvoltarea afacerilor ar putea reprezenta o soluție pentru tinerii cu idei inovative, dar care, în cele mai multe cazuri, nu dispun de resursele financiare necesare, de cunoștințe şi abilități antreprenoriale. Programul raional de susținere și promovare a inițiativelor de afaceri ale tinerilor din raionul Anenii Noi vine să stimuleze într-un fel sau altul tinerii să inițieze afaceri, fiind necesară dezvoltarea programului și sporirea alocărilor bugetare din bugetul raional în acest sens.

 

Necesitatea redresării situaţiei tinerilor pe piaţa muncii se regăseşte şi în alte politici publice, cum ar fi Strategia „Moldova 2020”, Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 etc., iar printr-o colaborare intersectorială şi parteneriate între Guvern, instituţiile de învăţămînt, societatea civilă, angajatori şi tineri potenţialul socioeconomic al ultimilor poate fi valorificat reciproc avantajos pe piaţa muncii. Această abordare denotă că prioritatea a III-a a prezentei Strategii îşi propune să sporească oportunităţile antreprenoriale și de angajare în rîndul tinerilor.

 

Obiectivul general 3. Dezvoltarea oportunităților antreprenoriale și de angajare în rîndul tinerilor, în special al celor cu oportunități reduse

 

Subprioritatea 3.1. Abilitarea economică și antreprenoriatul în rîndul tinerilor

Obiectivul specific 3.1. Sporirea, pînă la finele anului 2020, cu cel puţin 10% a numărului  tinerilor cu abilitaţi economice, în special al celor din mediul rural şi din grupurile cu oportunităţi reduse

 

Rezultatele aşteptate

3.1.1.      Pînă în anul 2020, ponderea tinerilor în rîndul antreprenorilor majorată cu 5 p.p.  

3.1.2.      Cel puțin 18 afaceri durabile implementate anual prin intermediul programelor de abilitare economică.

3.1.3.      Creșterea anuală cu cel puțin 10% a bugetului alocat programului raional de susținere și promovare a inițiativelor de afaceri ale tinerilor din raionul Anenii Noi, având drept cifră inițială de referință suma alocată pentru anul 2017.

 

 

Subprioritatea 3.2. Internshipurile (stagiile)

 

Obiectivul specific 3.2. Creșterea, pînă la finele anului 2020, cu cel puțin 30% a numărului de beneficiari ai programelor de internship de lungă durată din sistemul învățării pe parcursul întregii vieți, sporind gradul de orientare profesională și de dezvoltare a competențelor acestora în raport cu necesitățile pieții muncii

 

Rezultatele aşteptate

3.2.1.      Pînă la finele anului 2020, mecanism calitativ de realizare a internshipurilor de lungă durată (6-9 luni) pentru studenții din sistemul universitar și cel preuniversitar existent.

3.2.2.      Numărul tinerilor din sistemul preuniversitar și universitar care au realizat internshipuri naționale sau internaționale crescut, pînă la finele anului 2020,  cu cel puțin 30%, în baza cooperării dintre sistemul educațional, organizațiile de tineret și companii.

 

PRIORITATEA IV. Consolidarea sectorului de tineret

Este dificilă realizarea unei tipologii stricte a domeniilor de activitate ale organizațiilor neguvernamentale, deoarece, în contextul competitivității, majoritatea organizațiilor tind să se concentreze pe acțiuni complementare. Conform ultimelor studii, organizaţiile neguvernamentale preocupate de sectorul de tineret constituie 7,4%. Totodată, 60% din activitățile organizațiilor neguvernamentale au în calitate de beneficiari direcți tineri sau copii.

 

Consolidarea sectorului de tineret este un imperativ care trebuie să implice cooperarea organizațiilor neguvernamentale de tineret cu ministerele de resort și instituţiile subordonate acestora, iar acest fapt este definitoriu pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor în domeniul tineretului. Aceasta presupune implementarea recomandărilor experților referitoare la creșterea cooperării și schimbului dintre sectorul public și actorii sectorului asociativ de tineret, crearea unei rețele de colaborare între actorii-cheie ai politicii de tineret, creșterea numărului de specialiști calificați în domeniul de tineret, extinderea cooperării cu instituțiile de cercetare, mediul academic și analiza domeniului de tineret. Lipsa studiilor comprehensive pe sectorul de tineret relevă incertitudinea focusării pe măsuri concrete de soluționare a problemelor și necesităților cu care se confruntă sectorul asociativ de tineret. Totodată, este strict necesară instituirea unui mecanism naţional de colectare a datelor dezagregate pe sectorul de tineret, acesta urmînd să servească drept bază valoroasă în procesul de elaborare şi analiză a politicilor din domeniu şi intersectoriale. 

 

În ceea ce priveşte nivelul de încredere a tinerilor cu vîrstă cuprinsă între 18 şi 29 ani în structurile de tineret se constată că în anul 2010 procentul tinerilor din această categorie de vîrstă care aveau încredere în organizațiile neguvernamentale era de 35,4%, în anul 2011 procentul acestora a scăzut pînă la 33,3%, iar în 2012 acesta constituia doar 27,1%.  În 2013 se atesta o sporire a nivelului de încredere (39,4%). Este de remarcat faptul că anume pe această categorie de vîrstă se sprijină încrederea societății civile, deoarece celelalte segmente de populație sînt mai reticente faţă de activitatea asociațiilor obștești. În rezultat, se poate constata că organizațiile neguvernamentale se bucură de o încredere parţială la nivelul altor instituții: doar 1,4% din populația țării, în mare măsură, are încredere în organizațiile neguvernamentale. Acest fapt denotă necesitatea consolidării organizațiilor neguvernamentale, în special a celor preocupate de sectorul de tineret, ceea ce ar contribui la creşterea nivelului de participare a tinerilor, ar stimula activismul civic și i-ar responsabiliza.

 

O altă soluție poate fi informarea adecvată a populației, în general, și a tinerilor, în special, cu privire la activitățile ONG-urilor prin dezvoltarea unui dialog axat pe formarea unor comportamente și competențe pozitive ale tinerilor, astfel crescînd nivelul de conștientizare a necesității educației nonformale, precum și extinzînd accesul la educație nonformală de calitate.

 

Educaţia nonformală în Republica Moldova continuă să fie un proces mai mult spontan, sporadic, neorganizat, nefiind adaptat completamente la necesităţile şi interesele tinerilor. În acelaşi timp, educaţia nonformală constituie o dimensiune fundamentală a procesului de instruire continuă (de-a lungul vieţii) şi joacă un rol extrem de important în reducerea inegalităţilor şi excluderii sociale, în promovarea unei participări active la viaţa democratică.

 

Printre problemele cu care se confruntă tinerii în raport cu sistemul de învățare continuă se numără:

1)        reticenţa factorilor de decizie, neîncrederea în potenţialul tinerilor de a se implica în dezvoltarea personală și socială;

2)        insuficienţa spaţiilor prietenoase tinerilor şi, respectiv, accesul limitat al celor cu oportunități reduse la educaţia nonformală de calitate;

3)        dezvoltarea insuficientă a unor servicii care ar corespunde necesităţilor actuale ale copiilor şi tinerilor (de informare, consiliere, instruire în probleme de dezvoltare, sănătate, protecţie şi participare), inclusiv adolescenţilor supuşi unor riscuri majore şi celor deosebit de vulnerabili;

4)        insuficienţa specialiştilor pregătiţi pentru lucrul cu tinerii, precum şi motivarea acestora, nivelul neadecvat de salarizare;

5)        lipsa unui sistem unic de coordonare a activităţii instituţiilor, organizaţiilor şi centrelor ce practică educaţia nonformală, precum şi lipsa unui sistem unic de evaluare şi monitorizare a activităţii acestor instituţii.

 

Aşadar se conturează necesitatea creării mecanismelor de parteneriat cu societatea civilă pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale şi didactice, precum şi diversificarea şi majorarea surselor de finanţare.

 

În cadrul priorităţii a IV-a, care vizează consolidarea sectorului de tineret, au fost identificate patru subpriorităţi care se referă la: sectorul asociativ de tineret, lucrul de tineret, cadrul legislativ în domeniul tineretului şi educaţia nonformală.

 

Obiectivul general 4. Dezvoltarea infrastructurii sectorului de tineret și a mecanismelor de suport în asigurarea calității lucrului de tineret

 

Subprioritatea 4.1. Sectorul asociativ de tineret

 

Obiectivul specific 4.1. Fortificarea capacităților, rolului și a percepției publice a sectorului asociativ de tineret pentru a răspunde eficient necesităților tinerilor.

 

Rezultatele aşteptate

4.1.1.      Pînă la finele anului 2020, viabilitate financiară și durabilitate a activităților de tineret asigurată în cel puţin 50% din organizaţiile de tineret.

4.1.2.      Pînă la finele anului 2020, cel puţin 50% din numărul organizațiilor de tineret sînt beneficiari ai programelor de finanțare aleconsiliului raional Anenii Noi și răspund calitativ la necesitățile tinerilor.

4.1.3.      Creșterea anuală cu cel puțin 10% a bugetului alocat susținerii și finanțării proiectelor și inițiativelor de tineret în raion, având drept cifră inițială de referință suma alocată pentru anul 2017.

 

Subprioritatea 4.2. Lucrătorul de tineret

 

Obiectivul specific 4.2. Crearea și dezvoltarea, pînă la finele anului 2020, a mecanismului instituțional pentru asigurarea calității și eficienței activității lucrătorului de tineret

 

Rezultatele aşteptate

4.2.1.      100% din lucrătorii de tineret sînt formați profesional anual şi dispun de competențe în implementarea politicilor de tineret.

 

     Subprioritatea 4.3. Educația nonformală

 

Obiectivul specific 4.3. Extinderea, pînă în anul 2020, a serviciilor de educație nonformală, astfel încât cel puţin 30% din tineri, inclusiv cu oportunități reduse, să poată participa la acestea.

 

Rezultatele aşteptate

4.4.1.      Numărul tinerilor beneficiari ai serviciilor de educație nonformală de cel puţin 30%.

4.4.2.      Stimularea participării tinerilor în activități culturale, schimburi de experiență, activități sportive și educaționale, tabere, școli de instruire nonformală cu tineri din alte raioane și state.

 

        ESTIMAREA IMPACTULUI  ȘI A COSTURILOR

 

Strategia va avea un impact major şi de lungă durată asupra tinerilor, deoarece vizează responsabilitatea acestora şi învestirea, în calitate de cetăţeni activi, cu drepturi şi obligaţii depline, apţi de a decide şi de a dirija propria viaţă.

 

Impactul social şi asupra sărăciei se manifestă prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a tinerilor, inclusiv ale celor din grupurile cu oportunităţi reduse, prin crearea condiţiilor de participare şi de dezvoltare a aptitudinilor de lideri ale acestora, a abilităților economice, precum şi oferirea unor oportunităţi variate în procesul de educaţie formală şi nonformală. Tuturor categoriilor de tineri din grupurile dezavantajate le sînt oferite şanse egale la: implicarea în procesele decizionale, oferirea de servicii şi bunuri, asistenţă socială şi economică, educaţie şi instruire, angajare în cîmpul muncii. La rîndul lor, tinerii vor contribui la dezvoltarea unei societăţi tolerante şi incluzive, activ implicată în soluţionarea problemelor ce-i vizează şi abilitată economic.

 

Impactul economic vizează dezvoltarea economiei ţării prin implicarea tinerilor abilitaţi economic, tinerilor antreprenori şi a familiilor acestora. Ca urmare a implementării programelor de abilitare economică, tinerii devin mai independenţi financiar şi apţi de a gestiona afaceri proprii de diverse dimensiuni. Abilitarea economică are loc în egală măsură pentru toţi tinerii, inclusiv pentru cei din grupurile cu oportunităţi reduse.

 

 

Finanțarea Strategiei

Sursele şi volumul de finanţare a acţiunilor prioritare vor fi prevăzute și alocate în bugetul anual al raionului, aprobat de consiliul raional, asigurând o creștere anuală de cel puțin 5%, având ca cifră de referință suma alocată pentru anu 2017.

 

Prezenta Strategie prevede și obiective care nu vor putea fi realizate fără identificarea surselor adiționale de finanțare. O parte din costurile neacoperite urmează a fi identificate din alte surse  externe, inclusiv de către comunitatea de donatori.  

 

IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA

ŞI EVALUAREA STRATEGIEI

 

Implementarea Strategiei este asigurată de către consiliul raional prin intermediul servciului tineret și sport. Totodată, în procesul de implementare sînt implicate atît instituțiile publice ale consiliului raional, cât  şi organizaţiile societății civile.

 

Consiliul raional este principalul responsabil de asigurarea eficienţei mecanismului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei. Monitorizarea implementării va fi una continuă.

 

Rezultatele implementării Strategiei se vor prezenta într-o evaluare finală independentă, care va măsura impactul asupra sectorului de tineret al rezultatelor atinse în cadrul fiecărei priorităţi strategice şi al Strategiei în general. Evaluarea finală va fi realizată prin prisma relevanței, eficienței, eficacității, durabilității, impactului și a abordării bazate pe drepturile omului. În procesul de monitorizare şi evaluare, societatea civilă este invitată să aibă un rol activ, astfel oferind valoare adăugată prin expertiza şi experienţa sa vastă în domeniu.

 

RISCURILE ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE

A STRATEGIEI

 

Implementarea eficientă a celor 4 priorităţi strategice şi atingerea rezultatelor aşteptate depind în mare măsură de capacităţile Consiliului raional Anenii Noi  şi ale tuturor instituţiilor care îşi asumă responsabilitatea pentru realizarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei. În contextul actual al Republicii Moldova, implementarea Strategiei este expusă unor riscuri ce necesită o abordare complexă şi identificarea unor masuri constructive de contracarare a acestora:

 

risc major 1: sectorul de tineret este insuficient apreciat şi înţeles de către grupurile vizate de Strategie. În acest sens, consiliul raional  va desfăşura o campanie naţională de comunicare şi informare în rîndul factorilor de decizie, al autorităţilor administraţiei publice locale, al publicului pentru a obţine un angajament cât  mai larg al societăţii şi al forţelor politiceîn vederea asigurării durabilităţii implementării acesteia;   

 

risc major 2: capacități slabe de implementare la nivel de autorități ale administraţiei publice locale.  Implementarea cu succes a Strategiei poate fi atinsă doar dacă viziunea și obiectivele ei vor fi asumate atît la nivel guvernamental, cât  și la nivel social. Consiliul raional va investi în dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor tuturor instituţiilor implicate în implementarea Strategiei;

 

risc major 3: insuficiența resurselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor necesare implementării Planului de acţiuni. Acest risc va fi abordat printr-o bună planificare a resurselor financiare în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu, implementarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor publice în sectorul de tineret, atragerea surselor suplimentare interne şi externe. Prevenirea acestui risc se poate face prin identificarea surselor externe (donatori, proiecte de asistenţă), precum şi prin sporirea eficienţei cheltuielilor din sistem.

Pe lîngă aceste riscuri majore, există posibilitatea apariţiei altor provocări ce pot submina buna implementare a Strategiei. Contracararea eventualelor riscuri ţine de cooperarea dintre Consiliul raional, Ministerul Tineretului şi Sportului şi ministerele de resort implicate în implementare, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I, societatea civilă şi comunitatea donatorilor. La rîndul său, Consiliul raional Anenii Noi va întreprinde toate măsurile necesare pentru a reduce riscurile pe care le poate influența, dar și pentru a evita apariția riscurilor imprevizibile, precum și va dezvolta propriul program de consolidare a capacităţilor sale şi a instituţiilor subordonate, putînd astfel să  elimine alte posibile riscuri şi devenind totodată forţa motrice în procesul de implementare a Strategiei. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ex. O. Zelinski

 

Preşedintele Raionului Anenii Noi

                                                                              

Raionul Anenii Noi este o unitate administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Moldova. 

    “Au trecut 74 de ani din ziua formării, iar prezentul aduce cu sine transformări majore. Fiecare cetăţean îşi ,realizează potenţialul său în serviciul societăţii şi are rolul său în dezvoltarea raionului“ 

     Ne mîndrim cu unele întreprinderi economice unicat vestite în republica noastră cum ar fi SA„Romadon", SRL „Meteor", SA„Cariera Cobusca", cu obiective din industria alimentară, viticultură şi vinifi-caţie SA„Agrovin Bulboaca", CAP „Basarabia", SA „Dionysos Me-reni",  un loc deosebit îl ocupă UNIVER-SALCOOP Anenii Noi şi  SRL „Din-Vest". În arealul ştiinţific republican un loc onorabil îl ocupă Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii şi Medicină Veterinară „Tevit" din s. Maximovca. Raionul este cunoscut în republică, prin tezaurul său istorico-cultural şi anume monumentul lui Ştefan cel Mare, complexul memorial „Cap de pod Şerpeni", ansamblul de dansuri populare „Strămoşească".

    La originea succeselor obţinute totdeauna s-a aflat administraţia publică locală prin reprezentanţii săi aleşi de populaţie, care fac tot posibilul, ca raionul Anenii Noi să devină mai atractiv sub aspect investiţional.

  Cu înalta consideraţiune Barbăroşie Alexandru preşedintele raionului Anenii Noi.

Calendar

« June 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Publicitate socială

showshowshowshow

Link-uri oficiale

 

 

Default Theme
Layout Direction
Body
Background Color [r]
Text color [r]
Top
Top Background Image
Background Color [r]
Text color [r]
Bottom
Bottom Background Image
Background Color [r]
Text color [r]